Alege limba romana english

Un interviu special cu 3 actori care susțin Educația Timpurie prin teatru:
Carmen Palcu, Voicu Hetel și Julieana Drăghici


► Cum putem defini educația timpurie prin teatru? 

Carmen Palcu:Primii formatori ai copiilor sunt chiar părinții, de aceea, educația timpurie prin teatru e în primul rând decizia unui părinte educat și format la rândul lui prin teatru. Percepția subiectivă a fiecărui individ va căpăta dimensiuni din ce în ce mai interesante odată cu expunerea în fața unor provocări artistice diferite, noi perspective asupra aceleiași povești. Avem cu toții experiența lecturii unei cărți bune, ca apoi să comparăm actul artistic de pe scenăcu imaginea pe care mintea noastră a făurit-o.Copiii adoră poveștile la orice vârstă și învață ceva nou din fiecare.Cu cât mai timpuriu vom îndrepta copilul spre teatru, cu atât mintea lui, atât de deschisă, va face mai rapid noi conexiuni pe care noi nu le putem anticipa și nici construi în alt spațiu.

Voicu Hetel: Copilul este înainte de toate o persoană. Este o ființă conștientă care, odată intrată în contact cu universul înconjurător, începe să acumuleze experiențe și cunoștințe noi. Primii doi ani de viață, după spusele cercetătorilor, sunt definitorii în creionarea viitoarei personalități. În opinia mea, teatrul oferă o experiență artistică, o bogăție de senzații. În acest caz, rolul teatrului nu este neapărat acela ca la sfârșitul reprezentației să te asiguri că micul spectator a plecat știind culorile, zilele săptămânii sau ordinea planetelor din sistemul solar. Rolul educării îl au familia și instituțiile de învățământ. Copilul, ca și adultul, are nevoie de artă.

Julieana Drăghici: Educația timpurie prin teatru izvorăște din iubirea și atenția față de dezvoltarea emoțională armonioasă a copilului, încă de la cea mai fragedă vârstă și vine în sprijinul educației parentale și pedagogice. Teatrul, prin mijloacele sale specifice de exprimare artistică, îi poate oferi spectatorului trăirea unor senzații și emoții unice. El ne conferă posibilitatea de a pătrunde într-o lume în care chiar și ceea ce pare imposibil, devine posibil. Să înveți despre lumea înconjurătoare prin intermediul senzațiilor, emoțiilor și prin experimentare directăe cel mai frumos mod de învățare.


► Ce aduce un spectacol #smallsize în universul celui mic?

Carmen Palcu:Am depășit deja preconcepția că un bebeluș de șase luni nu are ce căuta în sala de teatru, iar fenomenul #smallsizea intrat încet, dar sigur, în conștiința publicului din România, mergând la pas cu Europa și lumea întreagă.Rețeaua socială a unui bebeluș se extinde cu fiecare ieșire dincolo de pereții căminului său, iar sala de teatru îi deschide o lume nouă prin întâlnirea cu toate artele adunate într-un spectacol imaginat cu blândețe, pe o durată de 30 de minute, într-un ambient unde actorii sunt foarte aproape de spectatori și la același nivel cu ei, iar experiența este în primul rând senzorială și afectivă. Totul este important: energia cu care părintele își însoțește copilul în această primă experiență, socializarea cu alți bebeluși de aceeași vârstă, lumina care se aprinde și se stinge peste decor, muzica care subliniază sugestiv mișcările, coregrafiate sau nu, actorii care le transmit emoția lor. Astfel, vor înțelege foarte timpuriu convenția artistică și vor dezvolta o imaginație bogată.

Voicu Hetel: Un astfel de spectacol iese din logica teatrului clasic. Nu avem personaje, intrigi, nu ne facem că... Este mai degrabă o întâlnire cu lumea sunetelor, a culorilor și a obiectelor cu care copilul s-a familiarizatsau pe care începe să le cunoască. Tipul acesta de teatru reprezintă o invitație pentru cel mic de a explora și de a experimenta la rândul său cele văzute în timpul reprezentației.

Julieana Drăghici:Există beneficii care se văd imediat.Copilul reproduce momente din spectacol, repetă anumite cuvinte, pătrunde în lumea jocului cu mai multă creativitate și profunzime, își dezvoltă mai multă expresivitate facială, corporală și vocală și evident, se distrează și se bucură alături de alți copii și de părinți. Dar nu uitați că există și beneficii care nu se pot observa cu ușurință, pentru că acestea țin de lumea interioară a fiecăruia dintre noi. Iar atunci când vizionarea spectacolelor începe de la cea mai fragedă vârstă, se formează un adult echilibrat la nivel psiho-emoțional, deoarece, prin contactul susținut cu teatrul, el a avut ocazia să experimenteze multiple forme de exprimare a emoțiilor și a învățat să le gestioneze cu ușurință. Este un adult creativ, intuitiv, comunicativ, care nu se teme să-și manifeste emoțiile.


► Cum ați descoperit acest tip de teatru? 

Carmen Palcu: Am fost printre primii norocoși care s-au implicat în România în spectacolele dedicate acestei categorii de vârstă, făcând parte ca actriță din primul proiect de educație timpurie al Teatrului Ion Creangă în anul 2005 (Baloane colorate, regia Anca Sigartău). Aveam deja opt ani de când jucam în lumea teatrului pentru copii, dar această modalitate de expresie artistică venea cu noi exigențe pentru că, la momentul respectiv, nu eram părinte. Am învățat o nouă meserie în acest mod și am participat la numeroase workshopuri internaționale. Iar asta avea să-mi folosească atât la următoarele spectacole jucate, scrise sau regizate în Teatrul Ion Creangă, cât și câțiva ani mai târziu când am devenit părinte și am aplicat cu ușurință tot ce am învățat din experiența de teatru pentru cei foarte mici.

Voicu Hetel: Cred că se întâmpla în anul 1999. Teatrul Ion Creangă acceptase invitația unei companii teatrale italiene de a realiza un spectacol, în coproducție, pentru copiii cu vârsta între 0 și 3 ani. Pentru că noi, actorii români, știam destul de puține despre cum se realizează un spectacol de acest tip și cum să te adresezi unui public atât de tânăr, am fost trimiși la Bologna, Italia, pentru a participa la un atelier și a vedea cum este conceput un astfel de spectacol. Întâmplarea făcea ca la vremea aceea să fiu un tânăr părinte, astfel că am descoperit cu bucurie și emoție un univers artistic total diferit de ceea ce văzusem până atunci în România.

Julieana Drăghici: În anul 2008, am avut șansa să particip la realizarea unui spectacol produs de Teatrul Ion Creangă și La Baracca-Testoni Ragazzi, ocazie cu care mi-am însușit instrumentele de bază pentru abordarea spectacolelor de educație timpurie. Spectacolul a fost realizat din repetiții în sala de lucru și întâlniri cu copiii din creșe și grădinițe. Împreună cu aceștia am inițiat jocuri cu elemente și teme exersate în cadrul repetițiilor. Această legătură directă cu viitorii spectatori, înainte de premieră, mi-a deschis o nouă perspectivă asupra spectacolelor de teatru.


► Ce le recomandați părinților care tocmai au descoperit că există un astfel de teatru – pentru bebeluși și toddleri – dar nu știu la ce să se aștepte. Cum îi pot pregăti pe cei mici pentru această experiență?

Carmen Palcu: Liniștea și echilibrul emoțional al părintelui sunt un garant pentru starea de bine a bebelușului, în general, dar mai ales la teatru. Dacă părintele vine din timp la teatru și este în permanență calm și primește la rândul lui cu bucurie această experiență, totul va fi bine. Copiii atât de mici sunt în simbioză cu mama sau cu tatăl, de aceea recomand să nu se înarmeze de acasă cu teama că celui mic nu îi va plăcea sau că va plânge. Toate acestea se transmit și, în final, așa va fi. Apoi, copiii intră foarte ușor în convenție, chiar la vârste atât de mici întrucât nu au nevoie de prea multe explicații. La fiecare spectacol sunt copii care se află pentru prima datăla teatru, iar noi suntem onorați de acest lucru, dar și conștienți că reacțiile pot fi diverse, deci ne așteptăm la asta și nu e nicio panică dacă un copil plânge sau își pierde răbdarea. Se poate ieși din sală și reintra când copilul se liniștește; în niciun caz nu vom forța un copil care nu își dorește să fie acolo.

Voicu Hetel: Părinților le recomand să le ofere copiilor un sentiment de siguranță. Îi invit să se bucure alături de cei mici de actul artistic, să nu încerce să le ofere copiilor explicații în timpul reprezentației, să îi lase să exploreze la sfârșit scena și obiectele de recuzită folosite de actori, atunci când acest lucru este posibil. Un astfel de spectacol este un bun prilej pentru ca părintele să afle cum interacționează cel mic cu alți copii, să afle mai multe despre ceea ce îi place șisă-i ofere o bogăție de senzații.Și de ce nu, să învățe el însuși mai multe despre cum să intre în relație și să se joace cu propriul copil.

Julieana Drăghici: Cei care participă la o reprezentație înțeleg imediat importanța vizionării. Totuși, celor care se tem de faptul că cel mic nu se poate concentra le pot spune că vor avea surpriza să constate că acesta își poate menține atenția pe parcursul întregului spectacol și că va fi încântat să participe alături de ceilalți copii la activitățile propuse în cadrul scenic.


► Programul TIC PITIC - Zilele Small Size se află la cea de-a 7-a ediție. Ce mesaj le transmitețispectatorilor noștri cu ocazia acestei ediții?

Carmen Palcu:E adevărat că teatrul e o experiență directă, așa că de abia așteptăm să ne revedem cât mai curând în Sala Mică din Strada Amzei. Dar până atunci, faptul că vă avem aproape online, ne dă forța să creăm lucruri noi și să ne bucurăm împreună de acest program devenit deja tradiție.

Voicu Hetel:Fiecare vârstă își are importanța sa. Chiar dacă majoritatea activităților artistice s-au mutat în mediul online, oferta de activități destinate acestei grupe de vârstă (pentru copii mici) este destul de săracă. E important să nu săriți nici o etapă din dezvoltarea copilului și să îi oferiți o întâlnire cu lumea teatrului. Așadar, urmăriți-ne și nu vă vom dezamăgi nici de data aceasta, chiar dacă ne aflăm într-un context cu totul special.

Julieana Drăghici: În aceste trei zile, părinții din toată țara pot vedea spectacole la care, din pricina distanței prea mari, nu ar putea participa în condiții normale de funcționare. Din acest punct de vedere, sper să se păstreze platforma on-line și să se difuzeze periodic spectacole din secțiunea #smallsize.


►►► Descoperă spectacolele pentru cei mai mici spectatori în format online, în cadrul evenimentului TIC PITIC – Zilele Small size, ediția a VII-a, între 29 și 31 ianuarie 2021, pe Facebook.com/TeatrulIonCreanga!

© Copyright 2014 Teatrul Ion Creanga